Ce trebuie să evite România în lupta împotriva corupției. Expert: „Nu toate abordările sunt acceptabile într-o democrație liberală”
0Politologul Marius Ghincea, expert în securitate la Universitatea ETH din Zurich, avertizează asupra unor aspecte ce privesc lupta împotriva corupției. Expertul atenționează că România riscă să repete greșelile trecutului, care au dus la pierderea încrederii în instituțiile statului și slăbirea controlului civil asupra serviciilor de intelligence, care și-au sporit tot mai mult puterea.
România este obligată să găsească o cale pentru a duce o luptă eficientă împotriva corupției, dar fără să întoarcă în trecut și fără să mai utilizeze mijloace specifice regimurilor autoritare. Este mesajul politologului Marius Ghincea, expert în securitate și cercetător la Universitatea ETH din Zurich, una dintre cele mai apreciate universități la nivel mondial, prezentă în top 10.
„Corupția este o problemă majoră pentru România din două motive fundamentale. În primul rând, pentru că subminează prosperitatea pe termen lung. Corupția face parte din și alimentează instituții extractive, care descurajează investițiile, inovația și concurența în piața liberă, așa cum demonstrează Acemoglu și Robinson, în lucrări precum Why Nations Fail. În al doilea rând, corupția are un efect coroziv asupra încrederii dintre cetățean și stat. Când cetățenii nu au garanția că banii din taxe sunt folosiți eficient pentru servicii publice, rezultatul la care natural ar trebui să ne așteptăm este o scădere a conformării fiscale și a cooperării nu doar cu instituțiile statului, dar și între noi ca cetățeni”, spune Ghincea.
Mai multă luptă anticorupție, dar mai puțină putere pentru servicii
Expertul avertizează că, deși lupta împotriva corupției este cu adevărat o necesitate în România și nu mai poate fi amânată, nu orice abordare poate fi acceptată într-o democrație liberală, așa cum pretind politicienii că este țara noastră.
„Este, așadar, imperativ ca justiția și instituțiile statului român să depună eforturi susținute pentru a elimina practicile corupte și pentru a reforma instituțiile extractive care le facilitează. Practici și instituții pe care Alina Mungiu-Pippidi le-a identificat în cercetările sale, încă din anii 1990, ca fiind inerent premoderne. Trebuie însă să fim atenți la modalitățile prin care luptăm împotriva corupției. Nu toate abordările posibile sunt acceptabile într-o democrație liberală, cu atât mai mult una cu un trecut autoritar precum e cazul României”, mai spune el.
Marius Ghincea vine aici cu exemplul luptei împotriva corupției din perioada președintelui Traian Băsescu, despre care spune că a condus la un dezechilibru și la slăbirea controlului civil asupra serviciilor în România.
„Ultimul episod major de combatere a corupției sistemice de la cele mai înalte niveluri ale statului român s-a bazat pe instrumente și resurse care, deși au pedepsit corupția la nivel înalt, au dus, ca efect indirect, la erodarea caracterului democratic al statului, la dezechilibrarea relațiilor civil-intelligence și slăbirea controlului civil asupra serviciilor. Aceste efecte corozive ale abordării băsesciene erau și sunt bine cunoscute în literatura de specialitate. „Coridorul îngust" pe care Acemoglu și Robinson îl descriu în teoria lor despre dezvoltarea societăților prospere nu include metode care erodează controlul civil asupra instituțiilor de forță. Erodarea relațiilor civil-militare și civil-intelligence duce societățile pe traiectorii diferite de cea a coridorului îngust. Traiectorii care pot compromite atât democrația, cât și prosperitatea pe termen lung”, explică Marius Ghincea.
Abordarea care nu face bine României
Tocmai din acest motiv, expertul român din Elveția avertizează că o astfel de abordare riscă să facă și pe viitor mult rău societății și să ducă la o și mai mare ruptură între instituțiile statului și cetățeni, sporind în același timp climatul tensionat și lipsa încrederii populației în organismele care ar trebui să asigure acest echilibru.
„De aceea, nu cred că este deloc potrivit ca România să revină la abordarea băsesciană pentru combaterea corupției. Acest lucru nu înseamnă însă că nu trebuie să combatem corupția. Înseamnă doar că trebuie să o facem prin metode compatibile cu principiile democratice. Având în vedere dinamica relațiilor civil-intelligence din acest moment, pot să vă garantez că revenirea la abordarea băsesciană va duce la creșterea dosarelor de mare corupție, dar va potența și mai mult serviciile de informații, care își vor crește și mai multe autonomia operațională și resursele, inclusiv prin lărgirea plasei de influență în și mai multe instituții. Iar asta va degrada și mai mult natura controlului civil, va dezechilibra și mai profund relațiile civil-intelligence și, în ultimă instanță, putem ajunge într-un regim cu adevărat hibrid”, încheie Marius Ghincea.
Se încarcă comentariile...
